Tradiții și Obiceiuri


MAIFEST

Obiceiurile și tradițiile săsești care s-au mai păstrat se practică în cadrul Bisericii Evanghelice C.A., a Forumului German și a secției germane a Școlii Gimnaziale „Augustin Maior”. Una dintre aceste tradiții este Sărbătoarea de Mai/ Maifest ce se organizează întotdeauna în a doua duminică din luna mai, când în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. se sărbătoreşte și Ziua Mamei/Muttertag. Cu această ocazie se desfășoară și Serbarea școlii/ Schulfest. Programul debutează cu oficierea unei slujbe religioase la Biserica Evanghelică din Reghin, unde va avea loc și un program special pentru a sărbători ziua mamei. Copiii vor dărui câte o floare în semn de prețuire și respect tuturor femeilor care vor participa la eveniment. Sărbătoarea continuă cu tradiționala paradă a portului popular, la care parcicipă și clasele de la secția germană cu stegarii în frunte, în acordurile Fanfarei Municipiului Reghin spre locul tradițional de sărbătoare, Pădurea Rotundă. Aici are loc un program artistic din care nu lipsește cunoscutul dans al panglicilor "Bändertanz".

Festivalul Național de Datini și Obiceiuri de Iarnă "Vin Colindătorii"

Eveniment pe care îl găzduiește Reghinul în fiecare an, în luna decembrie și care își propune a fi un prilej de a aduce în atenție datini și obiceiuri străvechi, de a le promova și de a prezenta ceva din ce are județul Mureș mai trainic și mai autentic în ceea ce privește patrimoniul cultural spiritual pe care l-au creat oamenii acestor locuri de-a lungul timpului. Devenit în timp un semn al locului, o dovadă a puterii de creație, a solidarității și unității sociale a oamenilor, festivalul reunește în fiecare an ansambluri și grupuri folclorice din satele dimprejurul Reghinului și are două componente: parada colindătorilor și festivalul de colinde.

Târgul de meșteri populari

Este organizat în cadrul Zilelor Reghinene, vizează promovarea artei populare, a meșteșugurilor și a meșterilor populari. Se organizează în fiecare an, în Parcul Central și reunește meșteri din județul Mureș dar și din țară. Târgul se desfășoară pe durata a trei zile și cuprinde demonstrații meștegugărești, ateliere pentru copii și părinți și vânzare de obiecte artizanale.

Toamna în muzeu - ”La făcutul mustului”

Este o activitate în cadrul căreia participanții vor parcurge etapele de obținere a mustului, de la strângerea strugurilor până la zdrobirea și presarea lor. Activitatea se adresează deopotrivă copiilor și adulților care vor fi familiarizați cu una din îndeletnicirile tradiționale, practicate în zonă, aceea a cultivării și recoltării viței de vie.

Arta casnică

Este un curs de inițiere în broderia tradițională românească, în care participantele (participanții) vor dobândi noțiuni generale despre: croială, materiale și tehnici de cusut, compoziție și câmpuri ornamentale (altiță, încreț, râuri), registru cromatic.

Cursul cuprinde 30 ore (10 teorie, 20 practică) și presupune însușirea unor cunoștințe generale despre evoluția și varietatea costumului (cămășii) din diferite zone etnografice, funcțiile cămășii ca marcă identitară și zonală, simboluri străvechi și motive ornamentale întâlnite pe ii.

Cursul este gândit și structurat ca un suport activ, practic și teoretic, pentru cele care doresc, croirea și brodarea integrală a unei ii. Se desfășoară pe durata unei luni calendaristice, în august, timpul necesar creării unei ii.

Noaptea de Sânziene

”Noaptea de Sânziene” este un eveniment desfășurat în noaptea magică a Sânzienelor, 23 iunie, când conform tradiției, se deschid cerurile și Sânzienele coboară pe pământ, se prind într-o horă magică, dau puteri miraculoase plantelor de leac, aduc rod holdelor și tămăduiesc bolnavii.

Bogată în practici și ritualuri prin care zeițele protectoare erau invocate cu scopul protejării culturilor agrare și atragerii forțelor pozitive, sărbătoarea aduce în prim plan tema iubirii. În această zi, fetele își împletesc coronițe din flori și le aruncă pe case în scop oracular.

Regizat într-o poveste urbană, programul evenimentului, desfășurat în aer liber, la Muzeul Etnografic ”Anton Badea” cuprinde o suită de activități: ateliere de creație, scenete, expoziții de artă, concerte, muzică și poezie, Jocul Ielelor, prezentarea puterii florilor, prezentarea unor colecții de costume populare, târg de meșteșugari și multe alte surprize.

Obiceiuri maghiare din împrejurimile Reghinului

Odinioară așezările maghiare din jurul Reghinului au avut multe obiceiuri, în zilele noastre însă doar o parte din ele s-au păstrat.

Unul dintre aceste obiceiuri este „Fărșangul” (carnavalul) care începe de regulă după Bobotează – la 6 ianuarie - și ținea 6 săptămâni. În acestă perioadă oricine se putea costuma – cele mai frecvente costume folosite erau cele care inspirau spaimă: unii participanți îmbrăcau câte un cearceaf alb, își ungeau fețele cu făină albă, își sculptau dinți din cartofi iar în mână țineau o seceră, alții se îmbrăcau în țigani sau în lăutari (muzicanți ambulanți). Mascați astfel cetele de tineri vizitau toate gospodăriile la care se țineau șezători, le jucau pe fetele și pe femeile participante la șezătoare, iar ulterior erau serviți cu bunătățuri ce se făceau în această perioadă: cucuruz fiert și „kürtös kalács”. Finalul perioadei era marcat cu un bal unde era arsă și marioneta carenavalului confecționată din paie.

Cea mai mare și mai semnificativă sărbătoare de peste an este reprezentată de sărbătorile pascale. În aceată perioadă băiețeii pregăteau câte un buchet de flori din hârtie creponată și le agățau pe porțile fetițelor. Cu lăsarea serii feciorii duceau la casele iubitelor cetini de brad împodobite cu flori din hârtie creponată, le amplasau pe acoperișul casei, grajdului sau fântânii și le păzeau toată noaptea ca nimeni să nu le fure. Pentru a le necăji pe unele fete băieții le umpleau ograda cu pănușe sau jupi de porumb, rumeguș etc., furau porțile gospodăriilor sau le schimbau cu porțile altor gospodării.

În prima zi de Paști lumea se ducea la biserică deoarece religia juca un rol important în viața comunităților. După-masa fetele vopseau ouă P cu coajă de ceapă sau de nuc -, coseau batiste pe care își treceau monograma. În a doua zi de paști băieții se porneau la udat: înainte de masă băiețeii cu apă parfumată, iar după masa feciorii și bărbații le udau pe fete cu câte o găleată plină de apă.

Alte sugestii

Personalități reghinene
Plata parcării
Cum ajungi în Reghin?
Tradiții și Obiceiuri
Istoric oraș