Traditions and Customs

”Noaptea de Sânziene” este un eveniment desfășurat în noaptea magică a Sânzienelor, 23 iunie, când conform tradiției, se deschid cerurile și Sânzienele coboară pe pământ, se prind într-o horă magică, dau puteri miraculoase plantelor de leac, aduc rod holdelor și tămăduiesc bolnavii.

Bogată în practici și ritualuri prin care zeițele protectoare erau invocate cu scopul protejării culturilor agrare și atragerii forțelor pozitive, sărbătoarea aduce în prim plan tema iubirii. În această zi, fetele își împletesc coronițe din flori și le aruncă pe case în scop oracular.

Regizat într-o poveste urbană, programul evenimentului, desfășurat în aer liber, la Muzeul Etnografic ”Anton Badea” cuprinde o suită de activități: ateliere de creație, scenete, expoziții de artă, concerte, muzică și poezie, Jocul Ielelor, prezentarea puterii florilor, prezentarea unor colecții de costume populare, târg de meșteșugari și multe alte surprize.

Odinioară așezările maghiare din jurul Reghinului au avut multe obiceiuri, în zilele noastre însă doar o parte din ele s-au păstrat.

Unul dintre aceste obiceiuri este „Fărșangul” (carnavalul) care începe de regulă după Bobotează – la 6 ianuarie - și ținea 6 săptămâni. În acestă perioadă oricine se putea costuma – cele mai frecvente costume folosite erau cele care inspirau spaimă: unii participanți îmbrăcau câte un cearceaf alb, își ungeau fețele cu făină albă, își sculptau dinți din cartofi iar în mână țineau o seceră, alții se îmbrăcau în țigani sau în lăutari (muzicanți ambulanți). Mascați astfel cetele de tineri vizitau toate gospodăriile la care se țineau șezători, le jucau pe fetele și pe femeile participante la șezătoare, iar ulterior erau serviți cu bunătățuri ce se făceau în această perioadă: cucuruz fiert și „kürtös kalács”. Finalul perioadei era marcat cu un bal unde era arsă și marioneta carenavalului confecționată din paie.

Cea mai mare și mai semnificativă sărbătoare de peste an este reprezentată de sărbătorile pascale. În aceată perioadă băiețeii pregăteau câte un buchet de flori din hârtie creponată și le agățau pe porțile fetițelor. Cu lăsarea serii feciorii duceau la casele iubitelor cetini de brad împodobite cu flori din hârtie creponată, le amplasau pe acoperișul casei, grajdului sau fântânii și le păzeau toată noaptea ca nimeni să nu le fure. Pentru a le necăji pe unele fete băieții le umpleau ograda cu pănușe sau jupi de porumb, rumeguș etc., furau porțile gospodăriilor sau le schimbau cu porțile altor gospodării.

În prima zi de Paști lumea se ducea la biserică deoarece religia juca un rol important în viața comunităților. După-masa fetele vopseau ouă P cu coajă de ceapă sau de nuc -, coseau batiste pe care își treceau monograma. În a doua zi de paști băieții se porneau la udat: înainte de masă băiețeii cu apă parfumată, iar după masa feciorii și bărbații le udau pe fete cu câte o găleată plină de apă.